Din cele mai vechi timpuri, omul şi-a adresat o întrebare
fundamentală în legătură cu problema sinelui: cine sunt eu?
Proiectul fondator al unei ştiinţe a omului (antropologia) apare
însă târziu, abia pe la începutul secolului al XIX-lea, când se
realizează trecerea de la omul-subiect al teologiei şi filosofiei
la omul-obiect al unei ştiinţe separate.
Astăzi, antropologia se constituie într-o disciplină umanistă
vedetă, fiind uneori chiar victimă a propriului sau succes. Ea se
îndreaptă din ce în ce mai mult către studiul societăţii reale, al
vieţii cotidiene în toată varietatea şi splendoarea sa; pentru
antropologia contemporană, studiul comportamentului oamenilor din
metrou, de exemplu, este la fel de interesant ca acela al
băştinaşilor din Insulele Trobiand, aşa cum îl percepe B.
Malinowski.
Aspectele aplicate ale antropologiei sunt şi ele din ce în ce
mai prezente, întreprinderile multinaţionale, armata sau chiar
poliţia judiciară (forensic anthropology) făcând apel la
antropologi pentru rezolvarea unor probleme. Multe dintre cursurile
actuale de relaţii publice, management al resurselor umane sau
relaţii interculturale îşi au, de fapt, rădăcinile în antropologie
şi sociologie. Antropologia continuă să atragă şi să fascineze,
dincolo de orice întrebare critică.
Atelierul de faţă îşi propune să-i
familiarizeze pe participanţi cu principalele idei şi modele care
au marcat dezvoltarea antropologiei. Va fi vorba, mai întâi, de
prezentarea tradiţiei marilor şcoli antropologice. Vom aborda apoi
natura simbolică a relaţiilor sociale şi aspecte semnificative ale
disciplinei: ritul, magia, hrana, violenţa şi sacrul, magia,
memoria şi modul sau de funcţionare etc. O atenţie deosebită va fi
acordată aspectelor practice ale antropologiei şi felului în care
ea va poate ajută în înţelegerea şi adaptarea la problemele vieţii
cotidiene.
Scopul final al atelierului: deschiderea curiozităţii către
înţelegerea celuilalt, adaptarea la noi situaţii de viaţă,
înţelegerea evoluţiei umanităţii.
Tabla de materii:
1. Problematica de bază a antropologiei. Omul religiei, omul
antropologiei. Teren şi interpretarea datelor.
2. Marile tradiţii antropologice. Şcoala franceză, engleză,
americană.
3. Aspecte semnificative: rit, ritual, ritualizare.
4.Viaţa cotidiană că spectacol (Erving Goffman) şi faţă nevăzută a
lumii care ne înconjoară. Lumea ca teatru, existenţa ca rol.
5. Antropologia societăţilor tradiţionale versus antropologia
societăţilor moderne.
Lector: Mirel Bănică
Data şi ora începerii: 16 februarie, oră 18.30
Loc desfăşurare: Fundaţia Calea Victoriei, str. Caimatei 20,
et.3
Număr ateliere: 5
Cost: 150 lei, cost studenţi: 120 lei
Înscriere la [email protected]
Atenţie!
Începând cu data de 14 februarie, sediul Fundaţiei Calea
Victoriei se mută mai aproape de centru, în Strada Caimatei
nr. 20, etaj 3, lânga Piaţa Rosetti.
Din 15 februarie, toate cursurile se vor derula la noul
sediu.
Clădirea care va adăposti noul sediu – „Imobilul Clara Iancu” –
este una dintre primele clădiri moderniste din Bucureştiul
interbelic. Arhitectul acestui edificiu a fost Marcel Iancu,
liderul mişcării moderniste în arhitectura românească, pictor,
eseist şi iniţiator al dadaismului împreună cu prietenul său,
Tristan Tzara.
Spaţiul de la etajul 3, unde va funcţiona Fundaţia Calea
Victoriei, a fost chiar atelierul de lucru al arhitectului.